Tuesday, May 13, 2008

intre doua lumi

Intre doua lumi...o punte subtire, subtire, subtire si o viata prea scurta pentru toate acestea. Intre doua lumi: prima,cea din care am plecat, prea cuminte in toata salbaticia ei pentru a putea fi inteleasa la timp, lumea in care am inaltat primul strigat catre soare, lumea din care parintii ne privesc cu disperare ascunsa si cu batranetea invaluita in lacrimile despartirii (prea cruda si prea timpurie pentru a o putea accepta vreodata). Lumea primei emotii si a primei deziluzii, a jocurilor copilariei si dragostei de inceput, a nasterii plina de miracole si a mortilor care ne privesc de dincolo de intelesul tuturor lucrurilor, fara inceput si fara de sfarsit...lumea din care ne-am rupt, apartinandu-i, totusi, mai mult decat ne-am asteptat vreodata. A doua, lumea prea salbatica pentru a putea fi cuminte. Lume care aduce aproape Fata Morgana, impotriva legilor firii si totusi, atat de firesc...


Pe o punte subtire si scurta cat o viata de om, ne oprim la jumatatea drumului, nestiind incotro ne vor purta pasii. Poate -catre prima, poate-nu...Este atat de ilogica logica drumului facut incat, la finalul lui, nu avem cum iesi decat obositi si cu sentimentul ca, oricum, nu am ales calea cea buna. Cert este ca, dintre toate, trecerea in nefiinta poate da un raspuns apropiat de adevar: pentru ca, indiferent de cat drum am strabate, ne dorim intotdeauna sa ne intoarcem in lumea din care am plecat, pentru a ...mai muri putin.Inchinam viata, poate, celei de-a doua lumi, cu toate framantarile ei de ne-inteles, dar alegem intotdeauna, pentru somnul de veci, locul din care ne-am rupt- crezand, probabil, ca macar dincolo de moarte, ne putem tine parintii, emotiile, jocurile copilariei, dragostea de inceput, nasterea si mortii, aproape...

No comments:

Post a Comment

Blogroll


counter