Monday, June 14, 2010

materie umana-3.

Ada este o femeie în jurul a treizeci şi ceva de ani. Născută în Mexic, ajunsă în State Dumnezeu ştie prin ce împrejurări şi cu cât timp în urmă şi pironită- datorită unei ironii a sorţii pe care nu poate să mi-o explice prea bine şi prea pe înţelesul meu- într-un nemilos cărucior cu rotile. Engleza ei nu seamănă cu a mea şi orice încercare de prelungire a unui dialog amical este epuizată în primele 5-10 minute.....

"Mi laic dis" ori "mi laic dat"- sunt în general schiţele autobiografiei Adei iar "Iu go to parti?"- este forma prin care ea apreciază modul în care mă îmbrac. Sau poate că nu-l apreciază, vrea doar să-mi dea de înţeles că dau prea multă atenţie detaliilor nesemnificative (pentru ea).
Ada are 3 sau 4 copii. Sau poate că mai mulţi, în jurul căruciorului ei cu rotile este o veşnică vânzoleală de trupuri mici şi neastâmpărate. Unii pot fi ai ei, alţii adunaţi de prin vecini- nu contează, zarvă să fie! În fapt, toate familiile de mexicani pe care le cunosc îşi numără urmaşii de la 2-3 în sus. Am avut la un moment dat un coleg care, la 25 de ani, avea deja 4 copii (lucru care începuse să-l înspăimânte chiar şi pe el).
În mod firesc, una din întrebările de început pe care Ada mi le-a pus a fost câţi plozi am fost în stare să scot din mine până la matusalemica vârstă la care am ajuns..? Am trăit sau nu degeaba, aşadar..?
Dacă răspundeam "10" aş fi stârnit respect- aşa, cu un simplu "1" n-am smuls decât milă din partea ei.
"Îţi place să te uiţi la televizor?"- m-a întrebat mai departe, sticlind un canin.
"Da"- am behăit ca o oaie nevinovată.
"...De-aia!"- a concluzionat ea retrăgându-se în universul în care nu există decât două variante clare: ori fabrici copii, ori pierzi vremea cu ochii holbaţi în ecranul tv-ului.
------------------------------------------------------------------------

2 comments:

  1. :)) I remember that :))
    -Andra-

    ReplyDelete
  2. of course you do!:))

    ReplyDelete

Blogroll


counter