Friday, November 25, 2011

materie umana-8

Suisurile si coborasurile relatiei mele de prietenie cu L. (in ultimele 7 luni de parteneriat in munca)  nu le-as putea numara pe degetele de la maini si de la picioare- pentru ca nu mi-ar ajunge. Ar trebui sa mai inchiriez cateva membre de prin imprejurimi...Ne-am inteles perfect, am ras si-am lacrimat din aceleasi motive- sau ne-am ignorat reciproc, fiecare manata de indiferente sau animozitati ale caror explicatii nu ne-am pierdut timpul, niciuna dintre noi, incercand sa le deslusim (stiind, probabil, ca in decurs de cateva ore sau zile vor disparea, oricum).
  Maruntica, cu gesturi de pitulice si par enervant de matasos, chiar si amaraciunea si-o astupa sub un zambet oarecum ciudat, fortat si placut in acelasi timp. Primul lucru pe care l-am aflat despre ea e ca s-a luptat cu cancerul. Atat de cutremuratoare mi s-a parut starea aceasta de lucruri incat nu am mai intrebat unde, cum si pentru cat timp. Dimineata de dimineata ne-am intalnit pe acelasi rand de scaune, in asteptarea intrarii in tura- eu cu o cafea aburind intr-o mana, ea cu barfe amuzante si cu o stare de spirit care m-a facut sa regret pasele de negativism prin care trec fara a fi cu adevarat indreptatita, uneori. Vreme de 7 luni am simtit-o mai aproape de mine decat oricare alt coleg- iar ea m-a imbratisat de cateva ori, multumindu-mi pentru prietenie...
Intr-una din diminetile trecute am gasit-o abatuta. Am intrebat-o ce face si mi-a raspuns, cu acelasi zambet ciudat, trist si placut in acelasi timp: "Mor!"
Starea mea de soc i-a parut a fi, probabil, o expresie de suspiciune, de indoiala- asa ca a continuat: "Da, D, mor. Cancerul mi-a cuprins si plamanul stang, mi-au facut analize si au decis ca tratamentul nu mai da rezultate..."
............................................
De Thanksgiving L. a gatit un curcan de 10 kile, a facut 5 placinte de dovleac si a incaltat pantofi cu toc. A fost la biserica, a cantat si si-a incantat copiii cu o prezenta plina de optimism, ca de fiecare data...
Tot de Thanksgiving A. (personaj descris in "materie umana-4") a mancat un sandwich de la S***, nici ala cu curcan. Sanatos tun si in putere, A. a decis ca sarbatorile nu au niciun haz si ca a fi optimist este o idiotenie si o pierdere de vreme...

Friday, November 18, 2011

materie umana-7

Cand am fost anul acesta in tara am revazut pe Tanta. Aceeasi Tanta de acum 3, 5, 8, 15 ani in urma. Daca pana acum am dat nas in nas cu ea pe strada, la magazin sau la matusa-mea la cafea, anul asta ne-a adunat soarta pe terenul ei- mai precis, la biserica. Eu- ajunsa acolo precum fulgul de nea in mijlocul unei luni de vara; ea- insurubata precum clanta la usa lacasului de cult: pe veci, pururea si-amin!
Tanta e femeia bisericii si nu se sfieste s-o arate: bolboroseste in gusa baticului toata slujba, cap-coada. N-a invatat ea la scoala poezii, n-a citit pe clasici si nu stie nici cu ce se mananca gramatica- dar la inganat predica si la batut cruci il intrece la mustata chiar si pe popa. Din cand in cand si-ntr-un ritm numai de ea stiut, degetele stranse ating o tinta imaginara undeva, in varful testei, apoi coboara vertiginos catre varful tarlicilor si catre covoarele de iuta...imprastie mirosul de tamaie naucitor ca la sfarsit sa taie aerul dreapta-stanga cu o precizie si-o viteza de te arde invidia pe mate, nu altceva! Semnul crucii facut de Tanta ii cuprinde nu numai intreaga anatomie- ci si varful baticului, umbra, iar la final talpa sosonilor.
La marturisirea pacatelor carnetul de bun crestin al Tantei nu prezinta niciodata note proaste sau- Doamne- Feri!!- corigente. Femeia e mai curata decat lacrima de gugustiuc- si cred ca si popa cade prada autocriticii dupa o sedinta cu ea. Tanta n-are pacate, domnule! Are doar o muma batrana si bolnava pe undeva, printr-o margine de tara, de care nu are nici timp si nici placere sa se ingrijeasca (are mainile prea ocupate cu desenatul crucilor in aer si, in pauze, cu astupatul gurii clevetitoare). De muma-sa vede o amarata care, din cand in cand, o suna sa i se planga de lipsa banilor sau a pampersilor pentru batrana. "Pune-i si tu numai unul pe zi!"- i-a poruncit Tanta..."ca doar, cat am fost copil, i-a dat bucata mai mare intotodeauna lu' frate-meu!"
...

Blogroll


counter