Friday, November 18, 2011

materie umana-7

Cand am fost anul acesta in tara am revazut pe Tanta. Aceeasi Tanta de acum 3, 5, 8, 15 ani in urma. Daca pana acum am dat nas in nas cu ea pe strada, la magazin sau la matusa-mea la cafea, anul asta ne-a adunat soarta pe terenul ei- mai precis, la biserica. Eu- ajunsa acolo precum fulgul de nea in mijlocul unei luni de vara; ea- insurubata precum clanta la usa lacasului de cult: pe veci, pururea si-amin!
Tanta e femeia bisericii si nu se sfieste s-o arate: bolboroseste in gusa baticului toata slujba, cap-coada. N-a invatat ea la scoala poezii, n-a citit pe clasici si nu stie nici cu ce se mananca gramatica- dar la inganat predica si la batut cruci il intrece la mustata chiar si pe popa. Din cand in cand si-ntr-un ritm numai de ea stiut, degetele stranse ating o tinta imaginara undeva, in varful testei, apoi coboara vertiginos catre varful tarlicilor si catre covoarele de iuta...imprastie mirosul de tamaie naucitor ca la sfarsit sa taie aerul dreapta-stanga cu o precizie si-o viteza de te arde invidia pe mate, nu altceva! Semnul crucii facut de Tanta ii cuprinde nu numai intreaga anatomie- ci si varful baticului, umbra, iar la final talpa sosonilor.
La marturisirea pacatelor carnetul de bun crestin al Tantei nu prezinta niciodata note proaste sau- Doamne- Feri!!- corigente. Femeia e mai curata decat lacrima de gugustiuc- si cred ca si popa cade prada autocriticii dupa o sedinta cu ea. Tanta n-are pacate, domnule! Are doar o muma batrana si bolnava pe undeva, printr-o margine de tara, de care nu are nici timp si nici placere sa se ingrijeasca (are mainile prea ocupate cu desenatul crucilor in aer si, in pauze, cu astupatul gurii clevetitoare). De muma-sa vede o amarata care, din cand in cand, o suna sa i se planga de lipsa banilor sau a pampersilor pentru batrana. "Pune-i si tu numai unul pe zi!"- i-a poruncit Tanta..."ca doar, cat am fost copil, i-a dat bucata mai mare intotodeauna lu' frate-meu!"
...

1 comment:

Blogroll


counter